PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE ADEVĂRATA... UNIRE

1. „Hai să dăm mână cu mână / Cei cu inima Română. / Să-nvârtim hora frăţiei /

Pe pământul României. Unde-i unul nu-i putere / La nevoi şi la durere, / Unde-s doi

puterea creşte / şi duşmanul nu sporeşte. Vrem să fim liberi cu adevărat, vrem ca

toată suflare românească să vieţuiască într-un singur stat... să ne unim într-un

popor mare, înaintea căruia să fie deschise toate căile ce duc spre progres şi fericire. Când un neam întreg gândeşte un singur gând şi inimile a milioane de oameni palpită de o singură emoţie - oare, este putere omenească care să poată să-i stea împotrivă? Chiar de-ar fi o astfel de putere vrăjmăşească, înaintea voinţei

suverane a milioane de suflete înfrăţite într-un cuget şi-o simţire trebuie să i se închine.

Vasile Alecsandri (1821-1890),

scriitor, poet, om politic, patriot demn

2. „ROMÂNIA toată, această mare familie de fraţi, nu poate fi fericită, nu

poate fi tare şi puternică decât numai prin UNIRE. Prin UNIRE numai vom alcătui

un stat mare şi puternic care nu are a se teme de nici o putere străină şi care să

fie considerat între celelalte staturi libere. Toţi românii care nu vor a participa la

măreţul edificiu al unirii şi aleargă numai după profitul lor, sunt laşi, nedemni,

imorali şi demni de dispreţ în faţa naţiunii române.

Aricescu Constantin (1823-1886),

istoric, scriitor, publicist, patriot demn

3. „UNIRE şi UNIRE! Inima poporului nu înşeală niciodată. Să ascultăm

fraţilor, inima poporului nostru să ascultăm glasul şi interesul naţiei noastre care

strigă neîncetat: UNIRE şi UNIRE!Această UNIRE o dorim nu pentru ca să lovim

drepturile şi să ameninţăm pacea altora ci numai pentru a asigura drepturile şi

pacea noastră.

Mihai Kogălniceanu (1817-1891),

Ministru de interne, externe, plenipotenţiar,

om politic, istoric, scriitor, publicist, oratos, patriot demn

4. „FRAŢI ROMÂNI! Zilele UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE ca şi celelate

UNIRI sunt zile măreţe în care trebuie să fim fericiţi pentru ceea ce au făcut

înaintaşii noştri. Azi, ar trebui să vorbim cu responsabilitate de DEZ-UNIRE.

Suntem fără parte din Basarabia, Bucovina, Insula Şerpilor, Caliacra, Durostorum,

Herţa. Mai grav, este faptul că: Noi ROMÂNII suntem divizaţi în clase politice,

sociale, economice că între noi sunt trădători ai neamului; că cei de altădată

doresc să ne mai umilească în viitor prin lăcomia lor dar şi Iudele de cozi de topor

Români. Vorbesc unii de conciliere între popoare şi bine fac, dar ca ea să înceapă

trebuie să-şi asume crimele şi atrocităţile făcute asupra neamului românesc să-şi

ceară iertare în faţa lumii... şi apoi vom accepta a pune pe LUCEAFĂRUL

ROMÂNESC pe aceaaşi scară cu CRIMINALIIcare au vrut şi vor sângele

românesc. Până atunci.. IARBA REA DIN HOLDE PIARĂ, PIARĂ DUŞMANII DIN

ŢARĂ, ÎNTRE NOI SĂ NU MAI FIE , DECÂT FLORI ŞI ARMONIE. (n. a.)

5. „FRAŢI ROMÂNI!- Suntem cu toţii în acelaşi car, care este ;CARUL

PATRIEI şi trebuie să ne silim să-l ducem în aşa fel, încât să nu cadă în prăpastia

pe care alţii au căutat-o de mult, şi-o mai caută şi acum. Patria noastră, printr-o

soartă de toată jalea, a fost menită din cea mai bătrână vechime să fie teatrul

năvălirilor războaielor străinilor. Pentru aceasta noi, trebuie să fim uniţi, între satele

şi oraşele noastre trebuie să fie pace, între gubernanţi înţelegere, iar patriotismul să

fie mai presus de orice altă consideraţiune.

Mihail Kogălniceeanu (1817-1891),

om politic, istoric, orator, scriitor român.

Părintele Ilie