asculta.radiotvunirea.com. asculta.radiotvunirea.com.
 
Caută

Jurnaliștii români din diasporă reuniți pentru primă dată sub egida AJRP

Luna aceasta timp de două zile, pe 16 și 17 septembrie, Montreal a fost gazda primei întâlniri a jurnaliștilor români din diasporă organizată sub egida AJRP - Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni. Evenimentul a reunit atât reprezentanți ai mass-media românești de pe tot continentul nord-american cât și jurnaliști din Europa, oficialități și diplomați români, membrii ai Parlamentului României cât și alți reprezentanți ai diasporei.

Sugestiv intitulat „Cultivând jurnalismul românesc în lume,” reuniunea a găzduit aproape 50 de participanți care au putut lua parte la o serie de prezentări și discuții despre problemele cu care se confruntă mass-media de limbă română din diasporă, despre sprijinul oferit de către statul român prin nou înființatul Minister al românilor de pretutindeni, despre rolul jurnaliștilor de a informa corect și profesionist dar și despre rolul lor ca formatorii de opinie în rândul comunităților în care trăiesc, și nu în ultimul rând despre aportul pe care presa din diasporă o poate aduce păstrării și cultivării limbii, culturii și de ce nu, a identității românești. Evenimentul a fost unul transparent și deschis fiind transmis live atât prin Livestream cât și pe Facebook și, ținând pasul cu noile tehnologii, a permis participarea și intervenția prin Skype a altor jurnaliști români și membrii ai diasporei. Întâlnirea nu s-a vrut și nu a fost una politică așa cum a menționat de la bun început dl. Cristian Bucur, organizatorul evenimentului de la Montreal.

Ziarul Miorita USA a fost reprezentat la acest eveniment important de către dl. Bogdan Banu, corespondent al ziarului de la Washington, DC și membru activ al comunității române din capitala americană.

Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AJRP) gazda acestui eveniment, este o organizație non-profit și non-guvernamentală, fondată în 2011 când jurnaliști români din 13 țări de pe patru continente, în urma unei videoconferințe cu colegii din diasporă, și-au dat seamă că în ciuda distanțelor mari care îi separă și a specificului țărilor în care trăiesc, se confruntă totuși cu probleme similare. Asociația își are sediul în Montreal, Canada și este în prezent condusă de către dl. Cristian Bucur care a fost de altfel și organizatorul acestui prim eveniment.

Întâlnirea de la Montreal a fost posibilă în urma unei finanțări nerambursabile primite de către AJRP de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, finanțare ce face parte din eforturile autorităților române de a sprijini activitățile organizațiilor românești din diasporă. Trebuie menționat aici însă, că deși AJRP a primit această finanțare, prima de aceste fel, asociația se declară în continuare ca fiind una apolitică, neafiliată și fără legături cu vreo entitate aflată în sfera politică sau guvernamentală din România.

Evenimentul s-a bucurat, așa cum am menționat anterior, de prezența unor înalte oficialități române între care doamna Sandra Pralong, Consilier de stat pentru relația cu românii din afara granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale, dl. Ovidiu Iane Secretar de stat la Ministerul pentru românii de pretutindeni, dl. Adrian Ligor, Însărcinatul cu afaceri din cadrul Ambasadei României la Ottawa și diplomatul de cel mai înalt rang din Canada, d-na. Oana Gabriela Costache, nou numitul Consul General al României la Montreal, dl. Doru Coliu, Deputat pentru diaspora în Parlamentul României, și dl. Eugen Tomac deputat în Parlamentul României, jurnalist dar și fost Secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, precursorul actualului minister.

Prezența oficialilor români a fost una binevenită și o oportunitate, din păcate însă irosită de mulți dintre cei enumerați mai sus, de a afla în mod direct despre problemele cu care se confruntă mass-media de limbă română și de participa la discuțiile și prezentările făcute de-a lungul celor două zile. Spun aici că a fost o oportunitate irosită pentru că oficialii români au fost prezenți numai în prima zi a reuniunii (și chiar și așa unii mai puțin decât alții), nici unul ne mai onorând invitația organizatorilor în cea de doua zi de dezbateri.

Dintre oficiali prezenți s-au făcut remarcați în special d-na consilier Pralong și dl. secretar de stat Iane, ambii având luări de cuvânt în cadrul reuniunii. D-na Pralong, care pe lângă poziția pe care o are astăzi, se bucură și de o relație specială cu media „diasporeană” ca fost jurnalist în SUA și membru al diasporei pentru mulți ani, a ținut un discurs axat pe „nevoia de unitate.” Domnia sa a vorbit celor prezenți despre faptul că acum, statul român are „dintr-o dată” o altă viziune față de diasporă și față de potențialul pe care aceasta îl reprezintă pentru România. Această nouă viziune este o reflecție a faptului că diaspora nu mai este văzută ca jumătatea goală a paharului, și anume emigrația masivă din țară, ci ca partea plină, prin faptul că se creează în rândul diasporei o expertiză extraordinară și o abilitate de funcționa într-un sistem meritocratic. Acest lucru este însă adevărat cu un mic caveat, și anume atâta timp cât această diasporă educată, activă și adesea dispusă să se implice în dezvoltarea României, este „băgată în seamă.”

Discursul de bun simț și elevat al doamnei Pralong a punctat așadar noua viziune care există în cadrul administrației prezidențiale în relația cu diaspora, dar din păcate, cum a remarcat și domnia sa, „nu președinția face schimbarea, ci executivul.” Executivul, prin nou înființatul minister a făcut de altfel un prim pas pozitiv în consolidarea relației cu diaspora, dar trebuie în continuare „să devina un servant mai bun al diasporei; statul are rolul ca distanța față de țară să nu mai reprezinte un obstacol, un motiv de frustrare și blocaj.”

D-na consilier și-a încheiat alocuțiunea vorbind despre rolul jurnaliștilor din diasporă ca un model, un model al unei prese civilizate, candide și oneste și una care trebuie să construiască o relație pozitivă atât cu presa din România cât și cu cea din țările unde trăiesc. Domnia sa a mai spus la final că „Narațiunea creează națiunea. Cum arată România de astăzi este rezultatul narațiuni presei și al discursului public de ieri. Cum va arată națiunea română in următorii ani și cu siguranța în următorul secol depinde de poveste de care o spunem despre noi înșine in fiecare zi. Dacă vrem să schimbăm ceva in această tara trebuie să avem conștiință de puterea noastră de a construi sau de a distruge. Vă invit să construim împreună acea Românie pe care o merităm.”

Cel de-al doilea oficial care a luat cuvântul a fost dl. Ovidiu Iane, Secretar de stat la Ministerul pentru românii de pretutindeni care a vorbit despre instrumentele și mecanismele de finanțare oferite de nou înființatul minister, despre prioritățile executivului român în relația cu românii din afara granițelor și despre revizuirea cadrului legal care definește relația statului român cu diaspora.

Alocuțiunea d-lui. Iane s-a axat inițial pe ceea ce este nou în procesul prin care Ministerul pe care îl reprezintă domnia sa finanțează proiectele pentru diasporă, pe modul în care sunt evaluate proiectele depuse de către organizații comunitare și pe etapele de evaluare. Domnia sa a mai vorbit și despre atenția crescută a ministerului pentru proiectele concentrate pe păstrarea și promovarea limbii române și pentru presă – mai ales ca un vehicul al limbii române. Dl. Iane a punctat aici faptul că se va acorda o atenție crescută ca mass-media care va beneficia de astfel de finanțări să aibă un conținut calitativ și original, notând că sunt multe exemple, mai ales la publicațiile on-line unde conținutul este preluat direct din alte surse sau, unde paginile nu mai au conținut nou de luni bune de zile. Se are așadar în vedere finanțarea publicațiilor care vor avea cel puțin 70% conținut original dar se va ține în același timp cont și de editare, tiraj, distribuție, audiență, etc.

Legat de schimbarea cadrului legislativ domnia sa a vorbit despre necesitatea schimbării legii 299 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni pentru a elimina unele carențe din legislație dar și a legii 321 privind regimul finanțărilor nerambursabile, prin care s-ar oferi pentru prima dată posibilitatea finanțării multi-anuale a proiectelor românilor din afara granițelor țării.

Dl. Iane a mai vorbit și despre lipsa de profesionalism și de echidistanță a presei din diasporă și de nevoia de a introduce unele criterii care să definească un jurnalism de calitate. Aceste ultimi remarci au generat însă numeroase întrebări din partea celor prezenți care au văzut prin aceasta o modalitatea de a controla sau îngrădi liberarea de exprimare a presei și care au punctat faptul că definirea unor astfel de criterii, chiar și bine intenționată, s-ar face și ar fi gestionată de jurnaliști care cel mai probabil vor veni din presa din România, o presă unde jurnalismul independent și de calitate este o rara avis.

Prezentarea oarecum seacă a d-lui Iane s-a încheiat cu o sesiune contondentă de întrebări și răspunsuri. Pe lângă discuțiile legate de standardele jurnalistice pe care ministerul le-ar aplica proiectelor depuse de mass-media din diasporă, au mai fost și întrebări legate de finanțarea neadecvată a diasporei, de lipsa de transparență în procesul de evaluare, precum și de nevoia de a veni în sprijinul comunităților cu instrumente care să înlesnească și nu să îngreuneze procesul de finanțare. O discuție aprinsă a avut loc și pe tema Congresului românilor de pretutindeni, organizat in iunie 2016 sub egida Parlamentului României, dl. Iane făcând parte la acea vreme din Secretariatul tehnic responsabil pentru organizarea Congresului din postura de Vicepreședinte. Reprezentantul ziarului Miorița a profitat de prezența d-lui Iane pentru a afla mai multe informații despre modul în care au fost cheltuiți cei peste 300,000 euro alocați pentru organizarea acestui congres la care au participat puțin peste 40 de reprezentanți din diasporă, dar și de modul în care au fost validați acești reprezentanți de către Secretariatul tehnic în condițiile în care o bună parte dintre aceștia nu au îndeplinit cerințele de participare și selecție incluse în metodologia congresului (adesea schimbată pe furiș). Dl. Iane care a lecturat audiența despre nevoia de transparență și profesionalism în media nu a dat însă dovadă de aceleași calități în răspunsurile evazive și neclare și din păcate ratând încă o ocazie de a lămuri circumstanțele în care a fost organizat acest congres dar și rezultatele lui, în condițiile în care consiliul rezultat în urma lui practic nu a avut nici un obiect de activitate într-un an și jumătate. În final dl. Iane a spus celor prezenți că „Gata, nu mai răspund la întrebări!”

Ar mai trebui punctată aici dinamica pe care au etalat-o oficiali români prezenți la eveniment. Pe lângă faptul, așa cum menționam anterior, că nici un oficial nu a mai fost prezent la a doua zi de dezbateri, dl. Iane nici măcar nu a făcut prezența la discursul de deschidere al doamnei Pralong, discurs care în mare parte viza executivul pe care domnia sa îl reprezenta prin postura de Secretar de stat în Ministerul pentru românii de pretutindeni. În fapt domnia sa a lipsit de la aproape toate prezentările făcute la această conferință, lucru cu atât mai surprinzător cu cât evenimentul a fost posibil în mare parte grație finanțării ministerului pe care îl reprezenta. Tot aici aș remarca faptul că atunci când dl. Iane și-a ținut prelegerea, d-na. Pralong era așezată undeva mai la distanță, între cei doi oficiali existând un simbolic scaun gol, scaun care probabil a ilustrat cel mai bine modul inconsecvent și dezbinat în care autoritățile române gestionează relația cu diaspora.

Mai importante poate decât discursurile oficiale au fost prezentările și participarea numeroșilor jurnaliști români veniți atât din Statele Unite ale Americii și din Canada cât și din Europa pentru a-și împărtăși experiențele specifice fiecărei țări și comunități, preocupările și nevoile lor, dar și să discute și să găsească soluții, parteneri și noi idei de dezvoltare și conlucrare.