asculta.radiotvunirea.com. asculta.radiotvunirea.com. Chișinău: Oamenii veneau conștiincioși la vot
Caută

Chișinău: Oamenii veneau conștiincioși la vot

În dimineața zilei de 24 noiembrie 2019 am plecat din Iași spre Chișinău împreună cu prietena și colega de breaslă, Cristina Mathias (editor coordonator Evenimentul zilei de Moldova, membră AJRP). Am plecat să votăm acolo, în semn de prețuire și unire cu frații noștri de peste Prut, în Basarabia; să votăm și să vizităm câteva secții de votare pentru alegerea președintelui României - turul II. Din cele 22 de secții de votare deschise în Republica Moldova am reușit să vizităm trei, deschise la: Ambasada României în Republica Moldova (secția 448), Institutul Cultural Român la Chișinău (secția 452) și la Liceul Teoretic Român – Francez ”Gheorghe Asachi” (secția 453).

În fața Ambasadei, așa cum programasem cu o zi înainte, ne-am întâlnit cu jurnalistul/video, Nicolae Josan, colegul nostru de la Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni, vicepreședinte la Filiala AJRP din Chișinău, care era deja la muncă - făcea video în direct. Eu și Cristina am votat la Institutul Cultural Român la Chișinău după care am trecut la munca jurnalistică, dialoguri, filmări, fotografii...

Chiar dacă a fost o vreme rece totuși oamenii veneau conștiincioși la vot, îmbrăcați de sărbătoare și bine dispuși, după cum se vedea pe chipul lor. Acțiunea pentru vot s-a desfășurat în condiții foarte bune din toate punctele de vedere.

În fața Liceului Teoretic Român – Francez ”Gheorghe Asachi” din Chișinău am întâlnit o reporteră de la TV8 din Republica Moldova care, ca și noi, venise la munca în teren. Am provocat-o la un dialog despre votare și despre libertatea presei din Republica Moldova. Zâmbind, parcă fericită de profesia ei, Viorica Tătaru ne-a răspuns cu amabilitate:

Am venit să filmez, să vorbesc cu oamenii care vin să voteze pentru viitorul președinte al României. Sunt video-reporteră și munca mea, în mare parte, este pe teren și sunt obișnuită cu timpul, dacă este frig sau cald. Mi-am propus să stau înăuntru, undeva, dar n-a fost posibil pentru că nu știam că este nevoie de acreditare. N-au ajuns informațiile sau nu s-a solicitat din partea noastră. Când am ajuns la secție și am vrut să filmez mi s-a spus că am nevoie de acreditare. Când am întrebat la redacție mi s-a spus că n-au știut. Ei bine, stăm și în teren, vorbim cu oamenii... Mă bucur că vin foarte mulți oameni, nu mă așteptam! Am întâlnit și vorbitori de limbă rusă care m-au impresionat, pe undeva, și mi-au spus: ”Iată, de când am obținut cetățenia mi-am propus să învăț limba română!” M-au impresionat foarte mult! Oamenii erau entuziasmați de cele ce se întâmplă în România; sunt conștienți că România este cu câțiva pași înaintea noastră și noi vrem s-o ajungem din urmă.”

Eu mi-am propus să fiu liberă în fiecare zi”

Vă zic că eu mă simt liberă. Eu mi-am propus să fiu liberă în fiecare zi. Atunci când sunt în teren de fiecare dată amintesc celor cu care vorbesc, carabinierilor, Poliției... că eu am dreptul să fiu aici, eu am dreptul să fiu în spațiul public, eu am dreptul să am atitudine... Da, cumva este complicat. Luptăm în fiecare zi ca să putem activa în calitate de jurnaliști și trebuie să le explici oamenilor de fiecare dată, de ce trebuie să fii aici, de ce trebuie să faci munca liber și de ce nu trebuie să fii inluențat de nimeni. Din păcate, o mare parte a presei de la noi nu este liberă. TV8 este unica televiziune independentă de la noi. Eu simt libertatea asta pentru că niciodată nu mi se influențează materialele atunci când sunt în teren. Nimeni, niciodată, nu-mi spune ce-ar trebui să fac. Sunt conștientă că trebuie să respect Codul deontologic și tot ce ține de ceea ce trebuie să facă un jurnalist în teren corect. Îmi place această libertate și încerc, pe undeva, să conving și să explic oamenilor de ce presa are nevoie de libertate.

Nu suntem de acord atunci când se manipulează, atunci când se face propagandă, atunci când informațiile sunt false... Eu nu pot să accept ca un jurnalist să-și permită să mintă, să spună minciuni la televiziune – în direct, să zicem. Eu nu pot să accept materiale în care jurnalistul manipulează, face propagandă... Oamenii din popor, în mare parte, știu să facă diferența, deja. Eu am văzut la proteste, când oamenii nu acceptă anumiți reporteri de la anumite televiziuni, și-mi pare rău de ei pentru că știu că oricare reporter are dreptul să vină să dialogheze... dar oamenii întreabă, ”de la care televiziune ești?” Și, dacă zici că ești de la una din televiziunile pe care le știu ei că sunt controlate politic atunci nu vor să dea interviuri. Mă bucur că oamenii încearcă să înțeleagă asta. Nu toți, deocamdată, dar asta se face treptat și cu fiecare în parte. O să avem de muncit dar asta este! De aceea este și munca noastră interesantă.”

Prietenul și colegul, Nicolae Josan, s-a dovedit un ospitalier de nota zece, ca de fiecare dată, dealtfel. Am făcut bilanțul muncii noastre concomitent cu servirea prânzului la restaurantul ”Parol” din Chișinău, gazdă fiindu-ne Nicolae Josan. Noaptea, pe la orele 22:00, am ajuns și noi la Iași, eu și Cristina. Am avut o zi minunată petrecută pe teren între oameni minunați, într-un oraș frumos care se cheamă Chișinău.

Lucreția Berzintu & Cristina Mathias & Nicolae Josan


Comunicat de presă

26 noiembrie 2019

Academia Română anunță redeschiderea Muzeului de artă „George Oprescu“ miercuri, 27 noiembrie 2019. Ceremonia va avea loc începând cu ora 12 la sediul situat în strada Dr. Clunet nr. 16, din cartierul Cotroceni, în prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte, și acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române.

Evenimentul marcheză împlinirea a 138 de ani de la nașterea academicianului George Oprescu, creator de școală în domeniul istoriei artei, inițiator al unor proiecte muzeale și rafinat colecționar și critic de artă.

Ceremonia de deschidere este precedată de conferința „Academicianul George Oprescu – profesor, ctitor, donator“, care se va desfășura în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, cu începere de la ora 11.

Personalitatea istoricului de artă George Oprescu și rolul jucat de acesta în cultura română vor fi evocate de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual, și de prof. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu“.

Profesor și istoric de artă, George Oprescu a devenit membru al Academiei Române în anul 1938. Zece ani mai târziu, a fondat, în cadrul Academiei Române, institutul de istoria artei, care astăzi îi poartă numele, cu scopul de a încuraja cercetarea artistică multidisciplinară, contribuind astfel la structurarea și îmbogățirea istoriei artei din România.

Împătimit colecționar, George Oprescu pune bazele unui spațiu de expunere în propria locuință, unde reunește o prețioasă colecție, alcătuită din lucrări ale artiștilor români și europeni, textile tradiționale, obiecte orientale și stampe japoneze. În 1962 colecția academicianului George Oprescu găzduită în casa din zona Cotroceni este deschisă publicului și transformată în muzeu de artă.

În același an, 1962, casa și colecția sunt donate către Academia Română. 250 de tablouri, 8.700 de gravuri, peste 1.400 de desene, 50 de sculpturi, covoare orientale și scoarțe țărănești, numeroase piese de ceramică și circa 1.000 de stampe japoneze au fost în acces public până în anul 1978, când Consiliul Național pentru Știință și Tehnologie impune Academiei Române transferul casei și colecției, care intră în custodia consiliului. În 1980 obiectele sunt transferate către recent înființatul Muzeul al Colecțiilor de Artă, iar casa este redusă la stadiul de locuință particulară.

Miercuri, 27 noiembrie 2019, donația profesorului Oprescu, recuperată în urma unor lungi litigii în instanță, reintră în circuit public, iar casa revine la funcțiunea sa inițială de spațiu muzeal, după un îndelungat proces de restaurare întreprins de Academia Română.

Muzeul de Artă „George Oprescu“ al Academiei Române își redeschide porțile către public începând cu data de 1 decembrie 2019 și va putea fi vizitat în zilele de joi, sâmbătă și duminică, în intervalul orar 10-18. Intrarea este gratuită.

Biroul de comunicare al Academiei Române

Muzeul Municipiului București vă invită la finisajul expoziției eveniment: Benzi Desenate din „Epoca de Aur”, o excelentă ocazie de a participa la întâlnirea cu artiștii Valentin Tănase, Puiu Manu, Albin Stănescu, Vali Ivan, care vor povesti din experiența lor de autori de bandă desenată înainte și după anul 1989. Li se vor alătura autori de bandă desenată din noua generație, precum și alti invitați. Un stand cu publicații de bandă desenată va fi amenajat pentru iubitorii celei de-a 9-a arte. Evenimentul va avea loc vineri, 29 noiembrie 2019, ora 19.00, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2).

Expoziția cuprinde benzi desenate din revistele Luminița, Cutezătorii, Șoimii Patriei, Arici Pogonici, Luceafărul Copiilor și nu numai. Manuscrise din redacția Cutezătorii sunt expuse în premieră alaturi de ultimul număr al revistei Cutezătorii apărut în 14 decembrie 1989.

Participanții vor redescoperi benzi desenate semnate de Ion Popescu Gopo, Valentin Tănase, Puiu Manu, Livia Rusz, Sandu Florea, Albin Stănescu, Sorin Anghel, Valentin Iordache, Viorel Pîrligras, Marian Mirescu, Vintilă și Viorela Mihăescu, Emil Dumitrache, Radu Duldurescu, Ion Ion, D. Dobrică, Gyorgy Mihail, Teodor Bogoi, Mihai Sînzianu, Ștefan Damo, Francisca Stoenescu, Călin Stoicănescu, Gheorghe Marinescu, Anton Perussi, Pompiliu Dumitrescu și Marian Avramescu.

Prin intermediul Almanahului „Vacanța Cutezătorilor” publicat în 1989, ne vom întâlni și cu benzi desenate din afara spațiului românesc: Placid și Muzo din Franța, Mișa din U.R.S.S, Septy din Cehoslovacia și Donald Duck din S.U.A.

Octavian Curoșu, Oleg Bureț și Ana Grigorovscaia din Republica Moldova, prin cercetarea lor, prezintă benzi desenate publicate înainte de 1989 de partea cealaltă a Prutului.

Curatorii expoziției sunt autorul de benzi desenate Mihai I. Grăjdeanu și colecționarul Szasz Andrei.

Intrarea este liberă.


Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni vă invită să trimiteți până pe data de 15 decembrie 2019 materiale relevante despre experiența dumneavoastră din perioada evenimentelor din decembrie 1989. Numărul maxim de semne este de 2000.

Cele mai bune articole vor apărea în mai multe publicații din diaspora.

Puteți trimite materialele și întrebările dvs aici: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

0 afișare

PARTENERI

akm.JPG
logo.png
rgnpress-logo_x.jpg
  • Grey YouTube Icon
  • Facebook - Grey Circle
  • LinkedIn
  • Instagram

Licența RTV Unirea - AKM Austria © Copyright Radio TV Unirea 2010 - 2020

powered by: a2 multimedia