ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



1. „Când Domnul a împărțit Canaanul între triburile lui Israel, Levi nu a primit nici o parte de pământ. Dumnezeu i-a zis lui clar: „Eu sunt partea ta și moștenirea ta”. Prin acele cuvinte el a devenit mai bogat decât toți regii și rajahii care au trăit vreodată în lume. Și există un principiu spiritual aici, un principiu încă valid pentru fiecare fiu credincios al Celui Preaînalt. Omul care Îl are pe Dumnezeu drept comoară, are toate lucrurile în aceasta. Multe comori obișnuite pot să fie tăgăduite de el sau, dacă i se îngăduie să-și afle plăcerea în ele, aceasta va fi atât de temperată încât comorile niciodată nu-i vor putea asigura fericirea. Dacă, însă, comoara lui este Dumnezeu, omul își poate vedea averile dispărând una după alta, fără a fi afectat prea mult, fără a avea sentimentul pierderii. De folos este nouă cuvântul Fericitului Augustin: „Fericit este omul care Te cunoaște pe Tine, Doamne”.

 

+ + +

 

2. „Având frică de Dumnezeu și trezvia atenției, oricine poate rosti rugăciunea lui Iisus: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Miluiește-mă pe mine păcătosul”, oricând și oriunde. Fără această rugăciune lucrătoare a minții și a inimii, nimeni nu poate scăpa de acțiunea patimilor și de alcătuirea gândurilor rele și a poftelor viclene. Când adâncul căderii mele invocă adâncul îndurării divine, mă umplu de Hristos, mă bucur de prezența Sa. Rugăciunea inimii, rostită neîncetat, încetează să fie rugăciunea mea. Ea devine rugăciunea lui Hristos în mine. Numele Domnului îl umple pe om ca pe un templu al Său, îl transformă în loc al prezenței divine, îl hristifică. Zicând această rugăciune, înțelegi experiența Sfântului Apostol Pavel, care grăia. „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2, 20). Chemând numele divin, te odihnești în prezența lui Dumnezeu, ești stăpânit de o iubire activă pentru Mântuitorul, de dor mistuitor de a te împărtăși mai deplin de viața dumnezeiască.

 

+ + +

 

3. „În Noul Testament avem numeroase și impresionante cazuri de inimi bolnave, din cauza nesocotirii orânduirii divine, peste care, în clipa copleșitoarei lor rătăciri, soarele divin își trimite razele sale binefăcătoare și tămăduitoare. Cu o condiție însă și anume, ca cei păcătoși să fi ajuns la conștiința ticăloșirii sufletului lor, mărturisindu-se în Duh de căiță grava lor nesocotință, precum și la hotărțrea de a substitui bezna păcatului cu lumina virtuților, de a așeza adevărul în locul erorii. Filosoful și matematicianul german Leibnitz, mort în anul 1716 spune că „dacă Dumnezeu îngăduie păcatul, este dovadă de înțelepciune, pentru că întoarcerea, convertireac fac măreția omului”. Sfântul Apostol Pavel scria corintenilor că „nici desfrânații, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiții, nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moștenii Împărăția lui Dumnezeu. Și așa erați unii dintre voi. Dar v-ați spălat, dar v-ați sfințit, dar v-ați îndreptat în numele Domnului nostru Iisus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru” (I Corinteni 6, 9-11).

 

Din volumul „HRISTOS, SALVAREA NOASTRĂ!”

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul

1. „OMUL ÎN SINE ARE UN GOL... PE CARE NIMENI ŞI NIMIC NU-L POATE UMPLE, ÎN AFARĂ DE DUMNEZEU".

Blaise Pascal (1623-1662),

matematician, fizician şi filosof francez având contribuţii deosebite în numeroase domenii ale ştiinţei, precum construcţia unor calculatoare mecanice, consideraţii asupra teoriei probabilităţilor, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune şi vid. În urma unei revelaţii religioase în 1654, Pascal abandonează matematica şi ştiinţele exacte şi îţi dedică viaţa filosofiei şi teologiei. Concepţia lui Pascal era, în puţine cuvinte: "DUMNEZEU EXISTĂ PENTRU CĂ ESTE CEL MAI BUN PARIU": "Dacă Dumnezeu există şi sunt credincios, câştig viaţa veşnică; dacă nu, nu am nimic de pierdut", iar el avea nevoie de Dumnezeu pentru a îndrepta din când în când dezordinea din Univers. A fost supranumit la vremea respectivă "SAVANTUL CARE A MĂSURAT LUMEA CU IUBIREA LUI DUMNEZEU.

 

***

 

2. „VIAŢA E DUELUL LUI DUMNEZEU CU DIAVOLUL, IAR CÂMPUL DE BĂTĂLIE SUNT EU".

Fiodor Dostoievski (1821-1881),

a fost unul din cei mai importanţi scriitori ruşi, operele sale având un efect profund şi de durată asupra literaturii, filosofiei, psihologiei şi teologiei secolului al XX-lea. Cele mai cunoscute creaţii ale sale sunt cele patru mari romane: Crimă şi pedeapsă, Idiotul, Fraţii Karamazov şi Demonii. Cărţile lui sunt traduse şi comentate în 170 de limbi din întreaga lume; după ele s-au realizat numeroase spectacole de teatru şi filme celebre.

 

***

 

3. „DUMNEZEU EXISTA ÎNAINTE CA TU SĂ PORNEŞTI ÎN CĂUTAREA LUI. EL ESTE MAI APROAPE DE TINE DECÂT RESPIRAŢIA TA".

 

Swami Shivananda (1854-1934),

medic, maestru spiritual hinduist, care a predat yoga şi sistemul Vedanta. Discipol direct al lui Ramakrishda (1836-1886), unul din cei mai mari filosofi mistici ai secolului al XIX-lea. Mircea Eliade a petrecut mai multe luni alături de Swami Shivananda.

Autor de citate:

- "Pune-ţi inima, mintea şi sufletul chiar şi în cele mai mărunte acţiuni! Acesta e secretul succesului.

- ”Umilinţa nu este laşitate. Blândeţea nu este slăbiciune. Umilinţa şi blândeţea sunt, într-adevăr, puteri spirituale".

- "Dacă nu cunoşti regulile de bună purtare, nu îţi poţi forma caracterul"

 

P.S. „Cel ce are minte, să ia aminte!”

Părintele Ilie

Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

Problema finanțării proiectelor din diaspora de către Ministerul Românilor de Pretutindeni (sau alte variante care au existat de-a lungul timpului) a fost întotdeauna o sursă de nemulțumire și conflict între asociațiile de pretutindeni și funcționarii statului român. Criterii schimbătoare numai de ei înțelese, formulare lipsite de sens, ștampile, chiar dacă acestea s-au scos până și din România ca să nu mai vorbim de alte țări, le-am văzut pe toate. Pe deasupra, o atitudine superioară ca să nu spun arogantă a acestei instituții care parcă le face solicitanților un serviciu, deși, legal și declarativ, românii din diaspora reprezintă o ”prioritate” atât pentru guvern cât și pentru Președinție. Dar probabil că cel mai mare defect al acestui minister este lipsa totală de transparență, totul petrecându-se în ”laboratoarele” bine păzite fără ca cei care-și petrec timpul să completeze zeci, dacă nu sute de pagini să aibă vreo idee despre algoritmii inteligenți aplicați cu dibăcie proiectelor trimise de acești solicitanți temători.

Cei care solicită aceste fonduri nu le vor îngropa în grădina lor din Italia, Spania sau Germania, ci pur și simplu vor încerca să încropească, de multe ori cu contribuții personale importante, anumite activități pentru românii de pretutindeni.

După primirea unui rezultat negativ la propunerea de proiect în numele AJRP, am aflat că există și posibilitatea de solicita punctajul obținut la fiecare categorie a evaluării. Am primit documentul cu promptitudine iar constatarea a fost dezastruoasă, punctajul era complet greșit aplicat și aici nu vorbim despre interpretări, ci despre lucruri concrete și demonstrabile cu documente. Punctajul final fiind cu destule puncte sub 50, am completat o nouă anexă (sic), mai exact cea a contestației, foarte încrezător în calculele evidente pe care le-am refăcut și menționat într-o altă anexă expediată prin poșta electronică. Din calculele noastre, meritam o suplimentare de peste 30 de puncte, dar ce să vezi, ministerul a decis: în urma contestației am câștigat 0,5 puncte. Și normal, același sistem opac, lipsit de orice fel de justificare a deciziei căzute din cer.

Dacă vreți să cunoașteți componența comisiei de evaluare, secretul este foarte bine păzit, nici vorbă de astfel de informații. Vreți să știți unde și ce ați greșit la completarea documentației stufoase și confuze, nicio șansă, uitați!

În decursul anilor am auzit multe nemulțumiri la adresa acestor proceduri, mă-ntreb de fapt dacă am auzit vreo opinie pozitivă chiar și în rândul celor care au primit râvnitele finanțări. Să nu credeți că dacă sunteți aprobați ați scăpat de birocrația aberantă, urmează alte sute de pagini aberante, dar obligatorii pentru că ”așa de legea”, cei care au făcut știu despre ce vorbesc.

Anul acesta am hotărât însă să ne adresăm instanțelor pentru a face lumină asupra întunericului de prin catacombele din strada Primăverii numărul 22 București. Ce fel de aritmetică se folosește și de ce nu există niciun fel de transparență, iar dacă instanțele românești nu ne vor ajuta, vom merge mai departe către cele europene.

Avocații noștri sunt pregătiți, iar dacă și alte asociații doresc să ni se alăture, vom fi extrem de fericiți pentru că nu mai vrem să fim bătaia de joc a unor funcționari dintr-un minister aproape fantomă. Vă încurajăm să obțineți foaia cu punctajul acordat și dacă nu-l considerați corect și aveți și dovezi, atunci vă așteptăm!

Împreună putem schimba lucrurile!

Contact: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

www.ajrp.org

1.„NAȘTEREA POPORULUI ROMÂN” nu a fost rodul unei combinații „in vitro” după alchimii romane, și nici nu s-a făcut după vreo rețetă de cockteiluri migratoare, după cum încearcă să ne învețe unii venetici. „PĂMÂNTUL” ereditar al românilor a fost dintotdeauna cel pe care l-au avut ancestralii noștri certificați de memoria istoriei scrise sau vorbite, iar dreptul acestui pământ nu este unul tranzitoriu și nu poate fi uzurpat nici măcar prin tăișul sabiei, bubuit de tun sau tratate semnate cu pistolul la tâmplă. ABC-ul românității nu poate fi învățat la școala teoriilor fandosite, ci la altarul sacrificiului pentru măreția neamului românesc”.

Mircea Chelaru (1949 - ),

general cu patru stele, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, om politic, eseist, istoric,vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni

 

+ + +

 

2. „O VOI GUVERNANȚILOR” care prin naștere, prin avuții, prin inteligență sunteți în capul nației, fiți demni de misia (misiunea) ce vă este încredințată. Duceți la bun sfârșit marea noastră intreprindere de dezvoltare și ridicare a țării. Să vă țineți de popor și obiceiurile strămoșești, atât cât nu suntem împotriva dreptei cugetări. Să trăiți și să muriți români, aducîndu-vă aminte de marea îndatorire și frumoasa făgăduință ce pe patul de moarte ne-a lăsat Ștefan cel Mare: „Dacă dușmanii țării v-or prescrie (pretinde, obliga) condiții rușinoase, atunci mai bine muriți prin sabia lui decât să fiți privitori împilării și ticăloșiei țării noastre”.

Mihai Kogălniceanu (1817 - 1891),

ministru de interne, externe, plenipotențial, istoric, orator, scriitor român, patriot

 

 

+ + +

 

3. „Mii de ani Străbunii noștri GETO-DACI, DACO-ROMANI / Fost-au greu loviți cu arme de barbari și crunți dușmani. Sub potopul de invazii în robie au căzut, / Dar credința-n biruință și-n dreptate le-a fost scut. În furtunile urgiei dintre ei s-au ridicat / Mari EROI ce-n lupte grele pe dușmani i-au spulberat. Noi ROMÂNII știm ierta / Însă nu putem uita / milenare pătimiri / Ce Străbunii îndurară / Crunt bătuți de crânceni zbiri, / Mai cruzi decât orice fiară, / Ajunși sclavi mai jos de vite / Cu coarne și cu copite; Trăind viața mult amară / În străbuna noastră ȚARĂ... Cine-n SFÂNTA ROMÂNIE cu ROMÂNII „FRATE” nu-i, Să se ducă unde-i place pe largul Pământului. S-au făcând cum e mai bine / Pentru ai săi și pentru sine, / Să se ducă întoarsă cale / În țara națiunii sale”.

Mihai Robu (1906-1995),

poet, scriitor, dascăl maramureșean

 

P.S. „Acest, dascăl, relatează că știe de la tatăl său fost învățător și cantor, că pe vremea Austro-Ungariei, în școlile din Ardeal, elevii unguri învățau în clase încălzite cu lemne românești, iar elevii români învățau în clase neîncălzite”. Auziți frați români? Cine ne dau lecții de democrație? Treziți-vă dacă nu vreți ca nepoții, copiii, sau noi, să avem parte de un astfel de tratament de la ”marii democrați europeni”, care, parcă, așa cum ar spune un țăran, ei sunt aceea care au inventat coada de la mătură” (n.a.)

Părintele Ilie