ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

 

 

 
 
agerpres
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



Evaluare utilizator: / 1
Cel mai slabCel mai bun 

Col(r)dr.ing. Constantin AVĂDANEI

 

 

La 1 Mai se ține Armindenul sau Pomul de Mai, simbol al vechiului zeu al vegetației, care protejează recoltele și animalele.

Este ziua de nume a profetului Ieremia, de unde vine și numele. Armindenul era simbolizat printr-o ramură verde de fag, de stejar sau de salcie, pe care oamenii o prindeau la poarta casei.

Ramura rămâne prinsă în poartă, până  când se macină grâul nou. Când se coace pâinea din acest grâu, atunci se aprinde cuptorul cu armindenul.

În aceasta dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oamenii și animalele, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Semnificația acestei sărbători o găsim în diferite izvoare istorice și religioase, amintind de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai știut unde să-l caute pe Iisus.

Așa a scapat de la moarte pruncul Iisus.

Etnologul Simeon Florea Marian descrie într-o lucrare obiceiurile de Arminden la românii de la poalele Munților Apuseni.

La 1 mai este un prilej de voie bună, și ca în orice sărbătoare în care nu se lucrează, se ține Armindenul cu lăutari, friptură de miel, pelin și liliac înflorit la pălărie. 

În unele zone, în noaptea de 1 mai se pune un pom , în secret, la poarta iubitei.

Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucreaza nici în casa, nici pe câmp.

În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creanga verde o așeaza feciorii noaptea, fără sa fie văzuți. Cei la casa cărora s-a pus Armindenul trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.

O descriere originală a acestei sărbători o face poetul George Coșbuc în poezia ,, Armingenii”.

În tradiția populară, acestei zile i se mai spune si "ziua pelinului" sau "ziua bețivilor" și semnifică începutul verii. Armindenul se serbează pentru rodul pamântului, ca să nu bată grindina, impotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor. Se petrece la iarbă verde, unde se mănâncă miel și caș, apoi se bea vin roșu cu pelin.

La întoarcerea în sat, bărbații își pun liliac sau flori de pelin la pălării.

 


A consemnat din filele de folclor ale poporului român,

 

 

 

Col(r)dr.ing Avădanei Constantin

 

Președintele Grupului de Inițiativă „Centenar-Marea Unire-Alba Iulia-2018”   

      

 

 

Alba Iulia, 1 mai 2019

 

 

 

Col(r) dr.ing. Constantin AVĂDANEI

 

La sfârșitul lunii aprilie 2019 a avut loc la Alba Iulia lansarea Albumului Memorialistic –„170 de ani de la nașterea marelui pictor SAVA HENȚIA”.

Albumul a fost editat de Fundația ”Alba Iulia 1918 Pentru Unitatea Și Integritatea României”, avându-i ca autori pe: Nicolae Paraschivescu, Ioana Raica, Ioan Străjan.

În arta românească pictorul Sava Henția deține un loc însemnat, ardelean la origine, acesta s-a format la școlile de pictură din București și Paris.

Pictorul a văzut lumina zilei la 1 februarie 1848 în satul Sebeșel, județul Alba. După absolvirea școlii primare în satul natal, acesta este luat de unchiul său la București, unde reușește să urmeze timp de cinci ani, 1865-1870, cursurile Școlii de Arte Frumoase. Aici își însușește cu multă atenție tot ceea ce profesorii săi Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu i-au predat, astfel că în anul 1870 termină școala cu rezultate meritorii., după care apar și primele succese. Câștigă un concurs pentru acordarea unei burse de studii în străinătate, cu lucrarea „Orfeu și Euridice”.

Cu această bursă pleacă la Paris în anul 1871, unde se va înscrie la Școala de Arte Frumoase, devenind elevul pictorului Alexandre Cabanel.

Tânărul Sava Henția se întoarce după terminarea studiilor la București, pentru a deveni cadru didactic.

Participă la Războiul de Independenţă (1877-1878), fiind martorul ocular al acelor scene sângeroase, de campanie, pe care artistul le pictează apoi, fiind considerat un adevătrat reporter de război, care a așezat pe pânză istoria României.

Să nu uităm că pe frontul Războiului de Independență a participat în același timp și pictorul Nicolae Grigorescu.

Campaniile militare din Războiul de Independență i-a marcat cariera artistică, definitivându-i stilul ce a lăsat amprente semnificative pe manuscrisele istorice ale picturii românești.

Din acea perioadă au rămas desenele Soldat călare, Trecerea Dunării la Corabia, Lângă Lagărul din Calafat. Alte desene au devenit ulterior compoziţii executate în acuarelă şi ulei, între care se disting lucrările Întâlnirea şi Transport de provizii pe front.


 

Moștenirea sa artistică cuprinde peste 500 lucrări, atât compoziții mitologic – alegorizante, opere de inspirație mitologică și istorică, portrete, scene de război, vânătoare, natură statică și pictură murală.

 

Patrimoniul său artistic este expus astăzi în mai multe muzee, printre care se numără: Muzeul Colecțiilor de Artă din București, Muzeul orășenesc „Ioan Raica” din Sebeș, Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul „Teohari Antonescu” din Giurgiu, Muzeul de artă din Brașov, Muzeul de artă județean Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești.

 

Fiind și un împătimit al picturii murale, Sava Henția ia parte la lucrări de restaurare la mănăstirea Brebu, la Biserica ortodoxă din Sebeș și Vințu de Jos.

 

La 21 februarie 1904 steaua artistului s-a stins, memoria acestui mare corifeu al picturii românești ocupând o pagină importantă în marea carte a culturii neamului.

 

Înscriindu-se în tendințele vremurilor în care s-au intensificat schimburile culturale dintre Ardeal și România, se poate spune că Sava Henția și-a adus contribuția la cristalizarea conștiinței naționale românești.

 

Acest album s-a născut, dincolo de spațiul imaginii și al operelor de artă, din dorința de a pune la dispoziția publicului iubitor de frumos o lucrare amplă, însumând creația pictorului transilvănean.

 

În creația artistului se face simțită prezența ideilor despre progres, libertate, egalitate, rezultat al mișcării pașoptiste. Și el se află printre artiștii de seamă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care înscriu definitiv arta românească pe coordonatele artei europene.

 

Chiar dacă în opera sa tonul îl va da viziunea clasic academistă, Sava Henția va manifesta deschidere și spre noile concepții realiste, aplicate în lucrări înfățișând țărani, cerșetori, copii, mahalalele Bucureștiului, dar și scene istorice.

 

În operele sale identificăm un bogat și rafinat inventar repertorial al componentelor limbajului plastic, de la varietatea liniilor, la subtilitățile armonice ale tonurilor și nuanțelor culorilor, forme diverse descoperite în realitatea naturii pe care pictorul a observat-o cu insistență, toate integrate cu inteligență și talent în ansamblurile compoziționale ale tablourilor, indiferent de subiectul reprezentat; de peisaj, de portret, scenă de gen, pictură religioasă sau remarcabile compoziții cu temă istorică.

 

Albumul este o idee și o dorință, născute în anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, când pictorul a fost comemorat în satul nașterii sale de numeroși cetățeni ai județului Alba, reprezentând un segment al societății civile, asociați în Grupul de Inițiativă „Centenar-Marea Unire-Alba Iulia-2018”.

 

 

 

A consemnat,

 

Col(r)dr.ing. Constantin Avădanei

 

Președintele Grupului de Inițiativă „Centenar-Marea Unire-Alba Iulia-2018”.

  

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 



ExpoRomânia – „BRUXELLES ȘI CALEA SPRE SUCCES”,
cel mai de amploare proiect internațional de dezvoltare Business al 
anului 2019, se lansează oficial la Bruxelles, pe 16 Mai


Bruxelles (1 mai 2019)  Asociația Internațională a Întreprinderilor 
Creative Belgia, în parteneriat cu Pro Star Office – Centru de afaceri 
Bruxelles,  EFQM Bruxelles,  Ministerul Agriculturii și Dezvoltării 
Rurale (MADR) - Directia pentru Agricultura Judeteana Iasi, Manifest 
Events  și Satul Inteligent  , anunță prima ediție a evenimentului 
ExpoRomânia - „BRUXELLES ȘI CALEA SPRE SUCCES” ce va avea loc între 16 - 
19 mai.

Aflându-se la prima ediție, evenimentul vizează transformarea 
Bruxelles-ului în capitală globală de business pentru antreprenorii 
români din spațiul european care dețin afaceri atât pe teritoriul cât și 
în afara României. In egală măsură, proiectul promovează dezvoltarea 
relațiilor economice România-Belgia.

Feedback-ul, atât din partea organizațiilor guvernamentale, culturale, 
cât si din spațiul de antreprenoriat, a fost unul foarte pozitiv în urma 
lansării conceputului în Parlamentul European pe 10-11 Aprilie, 
susținând succesul atât pe termen scurt cât și lung.
Aflat la prima ediție, ExpoRomânia - „BRUXELLES ȘI CALEA SPRE SUCCES”  
vine în întâmpinarea și promovarea mediului de business româno-belgian, 
invitând atât firmele românești cat și pe cele belgiene în cadrul 
primului eveniment Business-to-Business de acest tip organizat de 
antreprenori români în Bruxelles.

„Pe parcursul a 4 zile, participanții vor avea ocazia să se conecteze pe 
plan profesional, să își promoveze serviciile și produsele,  și, mai 
mult decât atât, să ia parte la ceea ce în cursul acestui an se va 
transforma în cel mai notabil proiect de promovare antreprenorială 
România-Belgia la nivel european, de transformare a Bruxelles-ului în 
Capitală Europeană pentru antreprenorii români din afara țării natale. 
Comunitatea creată va promova cele mai noi practici Business și va 
amplifica valori precum inovația, lucrul eficient împreună și împărțirea 
de cunoștințe pentru o creștere rapidă și sustenabilă” – Viorel Stoica, 
fondator al proiectului si președinte al Asociației Internaționale a 
Întreprinderilor Creative din Belgia.

În cadrul evenimentului, firmele participante vor avea ocazia să 
participe la programe menite să le ajute în desfășurarea activității, în 
dezvoltarea durabilă, în promovare, în identificarea de noi canale de 
distribuție și în accesarea de fonduri europene pe programul Horizon 
2020-2027 - cât și în varianta de clustere. De asemenea, vor fi 
organizate atât conferințe de training si coaching business gratuite, 
cat și sesiuni de networking pentru stimularea relațiilor economice, 
atât guvernamentale cât și între oameni de afaceri.
Evenimentul este deschis tuturor industriilor, cel mai mare interes 
arătându-se până în acest moment din partea afacerilor din turism, IT, 
dar și import-export produse.

“In context European, este foarte important să existe un astfel de 
eveniment - nu numai pentru promovarea relațiilor business, dar si 
pentru facilitarea comunicării între antreprenori români din afara țării 
și împărțirea “know-how”-ului de business. Este o plăcere sa fim 
parteneri ExpoRomania și să putem ajuta, în cazul nostru, la organizarea 
de workshop-uri Marketing Online pentru afacerile participante.” - 
Andrei Tiu, Fondator si Director de Marketing, Marketiu

Tot în cadrul evenimentului, se va lansa oficial  și clubul Business 
afiliat ExpoRomânia, membrii acestuia având acces la o comunitate 
business internațională, consultanță și training pentru accesarea 
fondurilor de investiții, dar și evenimente exclusive pentru facilitarea 
colaborărilor business.

Organizatori: Asociația Internațională a Întreprinderilor Creative 
Belgia, Manifest Events s.r.l., împreună cu inițiatorul proiectului, 
Satul Inteligent S.R.L.

Evenimentul are loc la Business Center PRO STAR OFFICE, Quai du Commerce 
nr. 48, 1000 Bruxelles.

Înscrierile se fac la :  Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza


Contact  România :
Viorel Stoica, președinte,
+40/736 870 180
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza


Contact Belgia:
Simona Ivanciu, vicepreședinte
+32/486 733 168
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Redactor Cristina Oprea

Am dorit să port o mică discuție depre teatru și viață cu regizorea Muriel Manea – Jakab în urma unei alte premiere pe care domia sa a avut-o cu spectacolul ,,Și cu violoncelul ce facem?” deoarece spectacolele domniei sale mă impresionează. Din distribuție au făcut parte actorii Bianca Holobuț, George Sfetcu, Vali V. Popescu și Ioan Alexandru Savu, scenografia fiind semnată de Eliza Labancz.

Cristina Oprea: Sunt la Teatrul ,,Aureliu Manea” din Turda și o am alături pe regizoarea Muriel Manea Jakab care de curând a avut o nouă premieră. Este vorba de spectacolul ,,Și cu violoncelul ce facem?” Ce se întâmplă cu violoncelul? Este un spectacol interesant pe care l-ați abordat dintr-o altă perspectivă.

Muriel Manea - Jakab: ,,Și cu violoncelul ce facem?” se numește piesa scrisă de Matei Vișniec și ca orice text preluat de către un regizor e într-o anume viziune. Așa l-am văzut eu, așa l-am simțit că trebuie să-l concep și e foarte actual cu tot ceea ce se întâmplă acum. E nevoie de o trezire forțată a omenirii pentru că demonii oamenilor sunt foarte puternici și se hrănesc din frică și din ură și devin tot mai urâți, tot mai urâți. Oamenii au spus despre spectacol văzându-l că a fost foarte intens, că oare chiar așa arată oamenii? Da, așa arată oamenii, în suprasensibil, într-o formă nemascată. Noi purtăm măști, zâmbim, dar în interiorul nostru, în mintea noastră se nasc niște demoni dacă sunt alimentați, de e și teribil să ne gândim cum arătăm cu adevărat. Și acești demoni devin o armată și apoi un glob întreg. Tot, tot e în stare să distrugă omul, din păcate.

Cristina Oprea: Cred că în primul rând se distruge pe sine.

Muriel Manea - Jakab: Prima dată se distruge pe sine ca apoi să se poată reconstrui într-o formă atât de agresivă. E valabil și pentru artist care trebuie să renunțe la sine ca să poată reprezenta cu atâta forță o oglindă a sensurilor pentru spectator.

Cristina Oprea: Cum sunt actorii pe care i-ați avut în echipă?

Muriel Manea - Jakab: Sunt actori dedicați scenei, iubitori de teatru și cu o mare încredere în stilul meu de lucru pentru că nu e un stil comod, nu toți actorii îl preferă pentru că e un laborator care te obligă cumva să-ți depășești limitele și ca om și ca artist. Și nu e comod deloc. Transpiri și ai tot felul de întrebări, de căutări în tine și ești conștient că reprezinți niște demoni și atunci trebuie să te cureți ca să poți să rămâi om în viața de zi cu zi pentru că și actorii sunt oameni și trebuie menținut un echilibru. E un pericol mare când faci genul acesta de teatru, mergi mult în spre cruzime și grotesc, poți să-ți pierzi mințile dacă nu-ți constitui un echilibru interior. Nu e ușor pentru ei dar le place.

Cristina Oprea: Cred că nu e ușor nici pentru dumneavoastră să vă alegeți textele. Probabil că acest gen de teatru psihologic vă ajută în viața de zi cu zi, lovindu-vă pe străduțele Turzii de tot felul de oameni.

Muriel Manea – Jakab: Pe străduțele vieții! Mereu caut texte care să mă ajute în exprimarea unor sensuri mai profunde. Mă mai întreabă lumea….de ce nu te relaxezi? De ce nu te bucuri de viață? Mă bucur de viață în felul meu doar că ….consider că e nevoie și de un altfel de teatru. Ne tot relaxăm, ne tot relaxăm, de fapt, ne mințim singuri. Prea multă relaxare nu e bună. Mai trebuie să și muncim într-un altfel de laborator și oamenii chiar au nevoie de o trezire, luând în considerare ce fel de emisiuni avem în zona media ș ice fel de cărți se citesc mai nou ș ice fel de atitudine promovăm și totul pentru cantitate și mai puțină calitate, cât mai multe bunuri material, încercăm să ne găsim bucuria în tot ceea nu contează, de fapt. Bucuria, sensul, e în lucruri atât de mărunte și atât de frumoase, deci, de fapt e în tot ceea ce înseamnă viață.

Cristina Oprea: Anul trecut ați avut o altă premieră interesantă. Cum simțiți că transformați publicul, că îl formați? Până la urmă, ceea ce faceți dumneavoastră este de a oferi niște lecții de viață într-o formă artistică.

Muriel Manea – Jakab: Păi anul trecut am avut premiera cu ,,Visul unei nopți de vară” de Wiliam Shakespeare, piesă la fel de actuală, chiar dacă a fost scrisă în 1595- 1596, nu se știe exact data dar e prognozată așa ca și ani. E actuală pentru că Shakespeare din punctul meu de vedere era un vizionar. Scria într-un anumit fel, cuvântul avea prețiozitate, dar ne scrie despre lucruri actuale. ,,Și anotimpurile vin de-a valma și nimeni nu le mai cunoaște rostul” spune Titania suntem în cazul de față …. cu încălzirea globală și cu toate cele. E interesant dacă stai să studiezi Shakespeare în profunzime multe adevăruri și multe situații contemporane sunt în care ne regăsim, doar că trebuie să citim cu mare atenție și să înțelegem cuvântul, care avea o anume prețiozitate, era o comoară. Acum cuvântul a devenit așa un fel de, nici nu știu cum să îl descriu… e prescurtat, nu mai are profunzime, e aruncat cu atâta ușurință înspre Univers și spre semenii nostril. E foarte important ce spunem și cum spunem. Putem crea foarte mult rău prin cuvânt sau foarte mult bine.

Cristina Oprea: Ce vă propuneți pentru viitor deoarece lecțiile dumneavoastră de viață prin intermediul teatrului, bănuiesc că nu se opresc cu acest spectacol și vor mai urma și alte premiere.

Muriel Manea – Jakab: Da, vor mai urma și alte premiere pentru că, am mai spus, am mai declarant asta, pentru mine teatrul este o misiune și cum nu o să-mi găsesc liniștea probabil niciodată și simt că trebuie să se întâmple schimbări, chiar dacă schimbarea e într-un om sau poate în zece oameni din trei sute să zic dintr-o sală, dar contează foarte, foarte mult, orice mică intenție Universul o percepe și o simte. Buturuga mica răstoarnă carul mare nu așa se spunea. Vom continua în toamnă cu o piesă, nici nu prea pot să vorbesc despre ea pentru că trebuie să se definitiveze ca idei, adică să fiu sigură că urmează ca montare acea piesă.

Cristina Oprea: În Festivalul de Teatru de aici participați?

Muriel Manea – Jakab: În Festivalul de Teatru încă nu am definitivat programul, dar sper din suflet, mai am un spectacol, o mono-dramă cu care o să mergem la Festivalul de Mono-drame din Bacău, am făcut piesa în Petroșani cu actrița Irina Bodea Radu, o actriță foarte talentată și tot așa devotată laboratorului Muriel Manea – Jakab, se numește ,,Aglaia și Dumnezeul ei din mămăligă” este vorba de scriitoarea Aglaja Veteranyi care a și scris piesa ,,De ce fierbe copilul în mămăligă”, povestea noastră este o adaptare, dar e, tot așa, foarte intensă, despre trăirile scriitoarei de fapt despre ea este vorba și despre sinuciderea ei și cum ajunge un om să trăiască atât de intens și totuși să renunțe la viață. Să simtă că e de ajuns. Oricum e foarte greu să-ți păstrezi mintea clară și să îți dorești să trăiești, să mergi până unde ți-e scris de ceruri și nu unde vrei tu să te oprești, că de multe ori simțim nevoia să ne oprim și spunem ,,Nu mai pot!” mai ales într-o societate atât de tranșantă și lipsită de empatie din păcate, oamenii sensibili se adaptează destul de greu.

Cristina Oprea: Mai ales cei care, au har de la Dumnezeu, au un mic talent, fie că e artist plastic, fie că este scriitor...

Muriel Manea – Jakab: În orice formă sunt oameni cu har și de obicei oamenii cu har sunt simțiți așa de ceilalți ca fiind o forță care le insuflă un fel de teamă. Se tem de acel har oamenii. Despre asta e vorba și în spectacolul ,,Și cu violoncelul ce facem?”. Și atunci ce facem cu omul hăruit? Hai să-l ucidem, hai să îl răstignim. Și Isus a fost un artist. Oamenii devin foarte periculoși dacă se unesc în numele răului și în același timp pot să facă mari schimbări dacă se unesc în numele iubirii și al binelui.

Cristina Oprea: Ce e viața pentru dumneavoastră?

Muriel Manea – Jakab: Viața…hmm…e o provocare în fiecare zi.