Joom!Fish config error: Default language is inactive!
 
Please check configuration, try to use first active language

Articole

 

 

  
  
  

 ASCULTă ce-ți FACE PLĂCERE

 
RTVU - Original - Live

 

 

hunedoara1

 

 

 

 
 
 
Google+

Horoscop zilnic

RizVN Login

Dacă ești autor, jurnalist sau
doar pasionat de muzică, fă-ți
un cont și te ajutăm să-ți
publici articolele, piesele
preferate sau poeziile pe site!
Te-am convins? Înregistreză-
te, durează doar câteva clipe!



Ritm şi culoare

de

Zilele Municipiului Turda

Redactor Cristina OPREA

 

Vineri 11 august 2017 în Galeria Municipală de Artă din Turda a fost organizată expoziţia de grup ,,Emoţii şi ritmuri cromatice”, manifestare la care au participat Flaviu Bugnariu, Ioan Crişan, Maria Cristea, Manole Ciui, Ovidiu Cosac, Anca Kiş, Gavril Nechifor, Larisa Oniş, Dumitru Popa, Petre Purcariu, Felicia Răcean, Vasile Taşcă, Cornelia Vidraşcu, membri ai Societăţii Culturale ,,Filarmonia” Turda.

Această manifestare expoziţională este inclusă în programul vast al Zilelor Municipiului Turda – ZMT. În plină vară, organizatorul principal Primăria Municipiului Turda şi Consiliul Local având alături Casa Municipală de Cultură Turda, Teatrul ,,Aureliu Manea”, Biblioteca Municipală ,,Teodor Murăşanu”, Salina Turda şi alte instituţii importante, oferă turdenilor şi turiştilor trei zile de evenimente deosebite. Astfel în această primă zi, după deschiderea oficilă, cei prezenţi au putut participa la multe expoziţii, de la cele auto şi bike, de flori în Parcul Central, colombofilă, de tehnică militară, la cele de artă plastică. Au fost organizate diferite distracţii pentru copii precum ateliere de creaţie şi divertisment, căsuţa cu poveşti - animate cu marionete, statui vivante. Produsele româneşti au fost foarte apreciate în cadrul Târgului de produse tradiţionale.

Biblioteca a găzduit lansarea de carte ,,Neliniştea poemelor”, a scriitorului Ioan Mircea Casimcea iar Muzeul de Istorie a oferit spaţiul său pentru Expoziţia etnografică ,,Ia cu ciupag” şi expoziţia de artă contemporană ,,Aniversare” aparţinând artistului plastic Gavril Nechifor şi concertul de jazz al trupei Teddy Bear Claw Machine.

Iubitorii handbalului au avut parte de două meciuri în cadrul Turneului Internaţional de Handbal: Minaur Baia Mare – Dunărea Călăraşi şi Potaissa Turda – Dinamo.

Seara s-a încheiat cu un spectaol Art Folclor Turda, unde pe scena amenajată în Parcul Teilor au evoluat artişti turdeni – Nelu Gabor, Aurel Şuteu, Crina şi Alessia Praţa, George Turdean, Ramona Dragoste (nai), Nicolae Onacă, Oana Venţel, Alexandru Făgădar, Bianca Gabor, Nicoleta Hădărean, Lorena Hideg, Ioana Budae, Milena Banditsi şi Alina Maria Răcean. Formaţiile de dansuri populare aparţinând Casei de Cultură - ,,Datina” şi ,,Ţarina” conduse cu măiestrie de cei trei instructori Ioan Cuc, Vasile Baciu şi Andrei Mocian au reamintit celor prezenţi, dansurile tradiţionale moştenite de la părinţi. Aceste dansuri sunt transmise din generaţie în generaţie, lucru demonstrat de ansamblurile copiilor ce au avut o evoluţie foarte frumoasă pe scenă.

Au urmat două concerte susţinute unul de de DJ Ryno şi Silvia, iar celălalt iubita solistă Andra & Band. Sunt menţionate o parte din evenimente pentru că, anul acesta, organizatorii au dorit să ofere o paletă largă de evenimente cultural – artistice pentru toate gusturile şi vârstele.

Întorcându-mă în spaţiul Galeriei Municipale de Artă Turda – GMAT, am descoperit din câte unghiuri poate fi privit un oraş şi chiar societatea contemporană.

Flaviu Bugnariu un iubitor al peisajului zonal, a adus publicului o compoziţie interesantă prin abordare, într-o cromatică ce aminteşte de şcoala romînească de pictură a maeştrilor noştri. Pe ,,târnaţul” sau prispa unei case, un personaj feminin îşi odihneşte trupul şi gândurile. Starea sa interioară a fost redată cu măiestrie pe chipul său. Dincolo de stâlpii de susţinere a prispei, se observă câteva construcţii ce se prefigurează pe un petec de cer.

Maestrul Ioan Crişan dăruieşte spre contemplare un vas cu flori, un joc cromatic între culorile principale roşu, galben şi albastru. Pe fundalul albastru deschis se detaşează vasul cu flori roşii şi galbene, pictate cu vervă, în pensulaţii largi, dorind să transmită bucuria sa vis-a- vis de motivul floral.

Maria Cristea mereu este atrasă subiecte noi. De această dată, compoziţiile sale au ca motiv, frumuseţea şi eleganţa cailor. Sunt convinsă că sursa de inspiraţie a găsit-o la centrul de echitaţie din Turda. Caii, în concepţia sa sunt spiritele frumoase, ce pot semnifica dorinţa de a păşi din austeritate spre o libertatea spirituală.

Manole Ciui descoperă de fiecare dată o modalitate nouă de concepere a unei compoziţii, în care, ,,eroul principal” – peisajul, poate fi pictat. Într-o pastă picturală frământată a materializat parcă fiecare structură, de la piatră la frunzişul pădurii sau la duritatea lemnului. Atmosfera de toamnă a tabloului te poartă către zona meditativ-contemplativă.

Un artist fotograf de excepţie, Ovidiu Cosac lasă fotografiile să ne ,,vorbească”despre viaţă, despre bucuria lui ,,a fi” şi despre clipa stocată în imagine. O fracţiune de secundă încântă sufletul. Fiecare dintre cele trei lucrări ne mărturisesc despre om, despre construcţie, despre modul de a te integra în peisaj şi de al face pe acesta parte din existenţa ta.

Anca Kiş, pasionată de culoare şi mai ales de jocul acesteia pe pânză, creează lucrări pline de atmosferă, trecând cu uşurinţă de la natura statică la peisaj, descoperind la fiecare temă frumuseţea sa.

Gavril Nechifor pictor dar şi un grafician foarte iscusit, mărturie stau lucrările prezente în cadrul expoziţiei. Dacă pictura poate vibra cu ajutorul culorii, grafica este un demers ludic, de surprindere a unui peisaj, de structurare a acestuia. Şi asta descoperim în creaţia artistului. Pleacă de la un centru de interes şi brodează cu ajutorul liniei toată structura compoziţională.

Larisa Oniş a suprins prin creaţiile ale de la ultimele expoziţii, prin modul de a abstractiza forma şi de ai oferi o muzicalitate. Fie totul este modulat prin culoare, cu ajutorul pastei picturale, fie totul este foarte unghiular, aproape matematic gândit acel spaţiu.

Dumitru Popa surprinde prin ironie, demonstrând veleităţi de caricaturist. L-am cunoscut ca pictor, l-am văzut ca grafician şi acum îl descopăr din alt unghi, mereu dornic să vină cu ceva nou.

Petre Purcariu tocmai a închis o expoziţie personală, unde prin tablourile prezente ne-a descoperit cele două laturi ale sale – dragostea pentru peisaj şi dragostea pentru forma abstractă, Pendulează între cele două căutându-şi cea mai bună formulă de a transmite către public gândurile şi trăirile.

Felicia Răcean găseşte moduri diferite de a dialoga cu publicul, fie prin intermediul picturii pe şi sub sticlă, fie prin broderie, fie prin acuarelă. De această dată, pe simeze a expus şi acuarelă, mod de exprimare al sensibilităţii feminine, mai ales că subiectul este unul floral.

Vasile Taşcă stuctură plină de forţă interioară, forţă ce se observă din cromatică tablourilor, creează o atmosferă destul de încărcată, cu o muzicalitate beethoveniană, trecând de la o bucurie cromatică asemenea unor artificii colorate la vibraţii profunde, meditative.

Cornelia Vidraşcu descoperă spaţiul, vibraţia lui, liniştea sa ,,tulburând-o” cu griuri colorate. Am avut sentimentul că lucrările sale vorbesc despre naştere, despre creaţie, despre materializarea unor obiecte din haosul universal.

Acestea sunt câteva gânduri despre creaţiile artiştilor turdeni. Vă aşteaptă cu drag să treceţi pragul GMAT, ori de câte ori treceţi prin Turda.

 

DSC03130

 

016

User Rating: / 2
PoorBest 

Interviu cu Personalități Viena, 10.08.2017

 

 

Univ.-Prof. Dr. Sebastian Friedrich SCHOPPMANN

în dialog cu jurnalistul Mihai ANTHONY

 

SCHOPPMANNSebastian F. SCHOPPMANN, MD, FACS Associate Professor of Surgery

Medic-șef al Clinicii Universitare de Chirurgie din AKH Wien

Conducătorul Upper-GI-Service 

Coordonator al „Cancer Comprehensive Center GET-Unit”.

 

Mihai ANTHONY:

Stimate domnule Profesor Schoppmann, dumneavoastră sunteți recunoscut ca unul dintre celebrii medici austrieci. Cum ați luat decizia de a deveni medic?

Părinții dumneavoastră sunt, de asemenea, medici?

 

Profesor SCHOPPMANN:

Eu doream dintotdeauna să am de-a face cu oamenii. Meseria de doctor m-a fascinat întotdeauna și chiar dacă imaginile pe care le are un tânăr despre meseria de doctor sunt altele decât din realitate, eu sunt fascinat ca și înainte și exersez în continuare, cu multă plăcere, meseria mea.

Nu, părinții mei nu sunt medici: tatăl meu este cercetător în științele naturii iar mama mea este profesoară de liceu. Eu nu provin dintr-o așa-numită familie de doctori.

 

Mihai ANTHONY:

Pot să vă întreb: cât de mult trebuie să studiezi, să înveți și să te specializezi, până când poți să devii un medic celebru?

 

Profesor SCHOPPMANN:

Studiul medicinei durează 6 ani și, specializarea în chirurgie durează, după experiența mea, încă cel puțin 10 ani, după terminarea perioadei de specializare, până când poți exercita independent și la un înalt nivel profesional această meserie.

 

Mihai ANTHONY:

Doriți să-mi descrieți pe scurt drumul parcurs până acum în cariera dumneavoastră?

 

Profesor SCHOPPMANN:

Am studiat medicina la Universitatea din Viena și am avut posibilitatea, de pe atunci, să capăt primele experiențe, relativ devreme, în domeniul cercetării Patologiei ultrastructurale. Apoi, după terminarea studiilor de specializare în Patologie, am putut să-mi continui cercetările în foarte cunoscutul Institut IMP (Institutul de Cercetări pentru Patologie Moleculară) din Viena. Îmi era însă clar că eu doream dintotdeauna să devin chirurg și apoi, după un an de muncă în cercetare, am trecut la chirurgie.

Acest prim an în munca de cercetare fundamentală a rămas intipărit până astăzi în activitatea mea de cercetare și am profitat foarte mult din această perioadă.

Am adunat apoi experință din mai multe studii în străinătate, printre altele cu MUVI la Centrul Medical Internațional de la Kuala Lumpur. De circa 8 ani conduc echipa de cercetare pentru Chirurgia abdominală și esofagiană a Klinicii Universitare de Chirurgie precum și cercetarea tumorilor de stomac și esofag, de pe lângă «Comprehensive Cancer Centers». De aproape un an dețin și funcția de adjunct al șefului Secției de Chirurgie generală și viscerală a Clinicii Universitare de Chirurgie din AKH.

 

Mihai ANTHONY:

În calitate de chirurg aveţi de efectuat o muncă foarte grea. Cât de rezistent trebuie să fii, pentru a trata o rană sângerândă, sau ceva asemănător?

 

Profesor SCHOPPMANN:

Eu cred că întrebarea nu este: cât de rezistent trebuie să fii pentru a trata o rană sângerândă, ci cum să dovedești gradul de empatie și de compătimire față de pacient.

 

Mihai ANTHONY:

Cât de stresantă este munca zilnică în spital, stimate domnule Profesor Schoppmann?

 

Profesor SCHOPPMANN:

Ceea ce avem de depășit este așa-numita împovărare tridimensională, și anume: munca cu pacientul, știința și învățătura practică. Aceste trei lucruri se contrapun în munca obișnuită și produc deseori stres.

 

Mihai ANTHONY:

Pot să vă întreb dacă aveţi, în anumite zile sau perioade din an, mai mulţi pacienţi?

 

Profesor SCHOPPMANN:

Tocmai în domeniul neoncologic, deci nu în tratarea cancerului, există cu siguranță oscilații periodice. Și în domeniul chirurgiei oncologice observăm uneori același lucru.

 

Mihai ANTHONY:

Vi se întâmplă, câteodată, să nu-l mai puteţi ajuta pe un pacient?

 

Profesor SCHOPPMANN:

Da, din păcate, se întâmplă deseori ca, tocmai în domeniul chirurgiei oncologice, să vină la noi pacienți cu un stadiu avansat al tumorii, când știm exact că noi, cu o intervenție chirurgicală, nu mai putem ajuta. În acest caz sunt necesare discuții intensive și meticuloase, când trebue să informăm pacientul despre această situație.

 

Mihai ANTHONY:

Vă afectează soarta (boala, sărăcia) unor pacienţi ai dumneavoastră?

 

Profesor SCHOPPMANN:

Bine-nțeles că trăim, în parte și soarta pacientului. Este însă imperios necesar, în special după discuții repetate, să păstrăm o anumită distanță necesară, pe de o parte pentru a putea fi și pe mai departe apropiat profesional față de pacient și, bineînțeles, pentru autoapărare.

 

Mihai ANTHONY:

Care a fost pentru dumneavoastră cea mai dificilă problemă de conducere şi cum aţi rezolvat-o?


Profesor SCHOPPMANN:

Eu nu aș denumi „cea mai dificilă problemă de conducere“, cred însă că așa-numitul stil de conducere, în domeniul medical, s-a modificat considerabil în ultimii ani. Este o relație colegială esențială și care se află la un anumit nivel. Bineînțeles că, în câmpul tensionat dintre generații, se poate vedea și o anumită zonă de fricțiune.

 

Mihai ANTHONY:

Într-o conferinţă despre actualele aspecte ale chirurgiei, spuneaţi, în urmă cu 7 ani:

“…Chirurgia s-a modificat esenţial în ultimii ani. Pe lângă strategiile şi procedurile operative, chirurgia modernă trebuie văzută astăzi ca o parte a unei acţiuni interdisciplinare. Chirurgia, care însemna să-l vezi pe pacient o dată înainte şi o dată după operaţie, ar trebui să aparţină istoriei.” Cum s-a modificat chirurgia, după părerea dumneavoatsră, în ultimii ani, în sens pozitiv sau în sens negativ? Ce mai poate fi îmbunătăţit, în acest domeniu?

 

Profesor SCHOPPMANN:

Chirurgia s-a modificat în ultimii ani. De la o muncă comandată a devenit un concept general specializat de tratare a pacientului. Au trecut de mult zilele când cunoșteai pacientul abia pe masa de operație și prima preocupare era efectuarea manuală a meseriei. Aceasta este, în ochii mei, o evoluție foarte bună. La ce trebuie să avem grijă este ca evoluția pregătirii medicale, cu toate aceste modificări pozitive, să nu afecteze antrenamentul manual al activității. O parte a chirurgiei este munca manuală și aceasta trebuie să fie bine exersată.

 

Mihai ANTHONY:

Ce muncă, de spital sau cu oamenii, vă face mai multă plăcere?

 

Profesor SCHOPPMANN:

Cea mai mare plăcere este, de fapt, întregul amestec dintre convorbiri, operații, evoluția în cercetare și, de asemenea, interacțiunea cu ceilalți colegi.

 

Mihai ANTHONY:

Pentru a respecta deontologia profesiei noastre, eu nu ar trebui să pun partenerului meu de discuţie întrebări intime. Cititorii noştri doresc totuşi să afle cât mai mult despre personalitatea intervievată şi de aceea îmi permit să vă rog să ne spuneţi ceva despre familia dumneavoastră.

 

Profesor SCHOPPMANN:

Pe scurt: eu sunt fericit căsătorit și am 4 copii care reprezintă marea mea bogăție.

 

Mihai ANTHONY:

Stimate domnule Profesor Schoppmann, vă mulţumesc cu cordialitate pentru acest Interviu şi vă doresc multe alte succese în viaţa şi în activitatea dumneavoastră.

 

Profesor SCHOPPMANN:

Şi eu vă mulţumesc!

 

 

 

Mag. Mihai ANTHONY

Journalist & Literat

COMUNICAT DE PRESĂ

Vernisaj la Casa Filipescu - Cesianu

„Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă – de la artă la identitate”

 

Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției „Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă – de la artă la identitate”, desfășurat în ziua de vineri, 11 august, ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu.

Inițiativa vine în completarea expoziției „Muzeul Vârstelor”, inaugurată în decembrie 2016, deschisă la parterul și etajul Casei Filipescu-Cesianu, precum și a expoziției „În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani”, deschisă pentru public în luna februarie 2017 (Lapidarium).

Expoziția „Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă – de la artă la identitate” este coordonată și realizată după un concept dezvoltat de Dr. Adrian Majuru, manager, de Dr. Theodor Ignat, coordonator al Biroului de Arheologie și de Dr. Dan Pîrvulescu, director adjunct.

Tematica expoziției „ Zeițe și șamani în credințele străvechi. Plastica antropo-zoomorfă – de la artă la identitate” a fost influențată de structura colecției de Arheologie a Muzeului Municipului București, care deține o impresionantă varietate de figurine antropomorfe și zoomorfe, cea mai mare parte fiind încadrate în perioada neo-eneolitică, dar și o serie de piese aparținând epocii bronzului și celei de-a doua epoci a fierului (La Téne). Piesele provin din săpăturile arheologie desfășurate în preajma Bucureștiului la început de secol XX, în așezările Boian-Gumelnița de la Vidra, Măgura Jilava, Chitila Fermă, Cernica, dar și cele mai târzii de la Cățelu-Nou sau Popești.

În cadrul expoziției vor fi exploatate diferite concepte privind funcționalitatea și semnificația acestor obiecte pentru oamenii ce le-au creat, dar și pentru perioada contemporană. Proiectul expozițional își propune atingerea a mai multe dimensiuni precum cea religioasă, ludică, artistică, sexuală și identitar-anatomică.

Dr. Theodor Ignat subliniază: „Dimensiunea religioasă abordează ideea existenței unor societăți idilice ancestrale care își ghidau viața exclusiv pe fundamente spirituale, apelând la practici magico-religioase pentru a depăși probleme legate de diverse amenințări climatice, sau să preîntâmpine probleme de fertilitate etc. Nu de multe ori figurinele sunt interpretate ca șamani, preoți sau preotese, vraci sau vrăjitoare, semizei, sau chiar zei, iar numele sub care sunt expuse în muzee din întreaga lume nu face decât să întărească această viziune: Zeița de la Vidra, Șamanul de la Bordușani, sau Venus din Willendorf, fiind doar câteva exemple.

Nu de multe ori aceste tipuri de artefacte au fost considerate jucării. Fie au fost realizate de părinți și oferite copiilor, nu puţine fiind cazurile în care se presupune că au fost făcute chiar de către copii. În această categorie s-ar putea încadra și așa-numitele „zornăitori”, piese de lut ce au în interior biluțe ce produc un zornăit asemănător cu al jucăriilor pentru nou-născuţi.

Proiectul expoziţional se vrea, astfel, pe lângă o călătorie în trecutul misterios al civilizațiilor de mult apuse, o invitație la reflexie.”

Expoziţia organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti este deschisă la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151, sector 1, București) în perioada 11 august 2017 - 31 iulie 2018.

Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10.00-18.00 (ultima intrare la 17.30).

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

 

Expoziții ale Muzeului Municipiului București deschise în această perioadă:

Palatul Suțu

Expoziția permanentă „Timpul Orașului

Expoziția temporară „O istorie (ne)uitată: Muzeul Curtea Veche”,deschisă până pe 20 august 2017

Expoziția temporară „Vindecări Miraculoase – Nicolae Vermont”,deschisă până pe 3 decembrie 2017

Expoziția temporară „Mașinile lui Leonardo da Vinci”, deschisă până pe 25 septembrie 2017

Expoziția temporară „București – de ce îl iubești”, deschisă până pe 27 august 2017

Expoziția temporată „Pinacoteca Bucureștiului: un proiect interbelic”, deschisă până pe 30 august 2017

 

 

 

 

Casa Filipescu – Cesianu

Expoziția permanentă „Muzeul Vârstelor – de la copilărie la senectute”

Expoziția temporară „Salonul B.D. – Povești din București în benzi desenate”, ediția a IV-a , deschisă până pe 31 august 2017

Expoziția „În apropierea sfinților: Frescele de la Mănăstirea Văcărești după 40 de ani”

Muzeul Nicolae Minovici

Expoziția temporară „Crucea – element de amprentare a spațiului locuit”, dechisă până pe 27 august 2017

Muzeul Theodor Aman

Expoziția permanentă

Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei

Expoziția permanentă

Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu – Storck

Expoziția permanentă

Muzeul Victor Babeș

Expoziția permanentă – ultima zi de vizitare a expoziție în actualul format, duminică 20 august 2017

 

Pentru a fi la curent cu programul evenimentelor săptămânale ale Muzeului Municipiului București, vă invităm să vă abonați la newsletter-ul muzeului: http://www.muzeulbucurestiului.ro/contact.html

 

***

Comunicat de presă

(8 august 2017)

 

Primăria Sectorului 3 organizează, în perioada 15 august – 17 septembrie, cea de-a V-a ediție a evenimentului „Cinema în aer liber”. Cele mai bune filme ale anului vor putea fi urmărite timp de cinci săptămâni pe Insula Artelor din Parcul Titan.

„Cinema în aer liber” se întoarce în Sectorul 3 cu 24 de filme, dintre care 12 sunt noi în selecția oficială. Aceasta cuprinde filme nominalizate anul acesta la Oscar, așa cum sunt „Tanna” (regia Martin Butley) și „Toni Erdmann” (regia Maren Ade), pelicule premiate cu Ursul de Aur și de Argint la Berlinale 2017 – „Despre trup și suflet” (regia Ildiko Enyedi) și „Things to come” (regia Mia Hansen-Love) sau nominalizate la Festivalul de film de la Cannes – „La fille inconue” (regia Jean-Pierre și Luc Dardenne) și „Eu, Daniel Blake” (Palme d’Or în 2016).

Alte 12 filme vor putea fi urmărite în cele două selecții alternative – retrospectivele „American Classics” și „Emir Kusturica”. Din prima fac parte

„American Beauty” (regia Sam Mendes), musicalul „Grease” (regia Randal Kleiser), „Vanilla Sky” (regia Cameron Crowe), „Little Miss Sunshine” (regia Jonathan Dayton, Valerie Daris), „Casino” (regia Martin Scorsese) și „Confesiunea unui anonim” (regia Joel Coen). Cea de-a doua va aduce pe marele ecran din parc șase dintre cele mai îndrăgite filme ale regizorului sârb –„ Pisica albă, pisica neagră”, „Arizona Dream”, „Underground”, „Time of the Gypsies”, „Tata în călătorie de serviciu” și „Viața e un miracol”.

Cele 24 filme vor putea fi vizionate în condițiile unei săli de cinema moderne, la standarde europene, pe un ecran gonflabil de 120 m², cu ajutorul singurului proiector digital mobil din țară, de 18.300 de lumeni.

Evenimentul oferă bucureștenilor o alternativă de petrecere a timpului în aer liber și urmărește atragerea publicului larg spre filmul de autor.

„Cinema în aer liber” este membru al rețelei „Europa Cinemas”, este recomandat de Prima TV și susținut de Europa FM, având ca parteneri media: AXN, Music Channel, Radio România Cultural, Hotnews, Vice, Cinemagia, Movie News, AARC, Blog de Cinema, Urban.ro, Umblat.ro, Munteanu.

Detalii despre filme și programul complet pot fi găsite pe site-ul www.cinemainaerliber.ro

Accesul publicului la acest eveniment este liber.

 

Anca Spiridon – PR Manager

0721 321 890